România încearcă să evite o hotărâre pilot a CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare
sursa RFI
Realizator: România încearcă, astăzi, să evite o hotărâre pilot a CEDO cu privire la condiţiile din penitenciare. Autorităţile de la Bucureşti trebuie să transmită un calendar de măsuri ce vor fi luate până în 2024 pentru soluţionarea condiţiilor de detenţie şi a supraaglomerării din penitenciare.
Reporter: Mircea Oprea: Problema aglomeraţiei din penitenciare a fost în prim planul actualităţii ultimilor ani. În condiţiile în care România continuă să piardă procese peste procese la CEDO, autorităţile sunt nevoite să găsească soluţii rapide. Prima dintre ele a fost cea prin care mii de condamnaţi au ieşit mai repede din închisori graţie condiţiilor necorespunzătoare din penitenciare. Specialiştii spun însă că este doar o soluţie de moment, în condiţiile în care mulţi dintre cei eliberaţi vor reveni rapid după gratii, în contextul absenţei unor programe clare de reabilitare şi integrare.
Aşadar, cum s-a pregătit România pentru a scăpa de noi condamnări la CEDO şi care este planul care va fi transmis forurilor europene, în condiţiile în care avem 23.000 de deţinuţi şi locuri doar pentru 18.800.
Citat dintr-un comunicat oficial al Ministerului Justiţiei. 'Direcţiile de acţiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţie în infrastructura fizică a penitenciarelor, care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare, care să conducă la reducerea populaţiei din penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice, adică prin brăţară electronică', explică Ministerul Justiţiei.
Planul sună bine, însă ce vor face concret autorităţile în următorii ani va fi decisiv în tentativa de a scăpa de noi penalităţi financiare şi procese pierdute.
Pe 30 octombrie 2017, pe rolul CEDO era înregistrat un număr de aproximativ 8.000 de cereri, în care se invoca încălcarea prevederilor articolului 31 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sub aspectul condiţiilor materiale de detenţie din penitenciarele din România, potrivit sursei citate. În aceste condiţii, una dintre măsurile avute în vedere de autorităţi se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare în semestrul al II-lea al anului în curs, fiind în analiză şi, citez: 'eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către judecători a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare executării pedepsei, urmând modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a eliberării condiţionate'. Se analizează, de asemenea, şi oportunitatea pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată.
În fine, potrivit calendarului, se doreşte crearea a 8.095 de locuri noi de cazare şi modernizarea altor 1.351, investiţiile urmând să fie finanţate din 3 surse, respectiv mecanismul financiar norvegian, bugetul de stat şi împrumut de la o instituţie financiară internaţională. Planul este structurat pe perioada 2018-2024, pe 6 etape. Practic, câte o etapă pe fiecare an. Calendarul mai prevede adoptarea legii privind statutul personalului de probaţiune, alături de alte 8 măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate, precum şi constituirea garanţiilor pentru exercitarea atribuţiilor specifice.
Reporter: Mircea Oprea: Problema aglomeraţiei din penitenciare a fost în prim planul actualităţii ultimilor ani. În condiţiile în care România continuă să piardă procese peste procese la CEDO, autorităţile sunt nevoite să găsească soluţii rapide. Prima dintre ele a fost cea prin care mii de condamnaţi au ieşit mai repede din închisori graţie condiţiilor necorespunzătoare din penitenciare. Specialiştii spun însă că este doar o soluţie de moment, în condiţiile în care mulţi dintre cei eliberaţi vor reveni rapid după gratii, în contextul absenţei unor programe clare de reabilitare şi integrare.
Aşadar, cum s-a pregătit România pentru a scăpa de noi condamnări la CEDO şi care este planul care va fi transmis forurilor europene, în condiţiile în care avem 23.000 de deţinuţi şi locuri doar pentru 18.800.
Citat dintr-un comunicat oficial al Ministerului Justiţiei. 'Direcţiile de acţiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populaţiei din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, investiţie în infrastructura fizică a penitenciarelor, care vizează extinderea numărului de locuri de detenţie şi modernizarea celor existente, funcţionarea eficientă a sistemului de probaţiune pentru facilitarea aplicării sancţiunilor şi măsurilor comunitare, care să conducă la reducerea populaţiei din penitenciare, implementarea programelor şi strategiilor de inserţie a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu în bani, precum şi introducerea supravegherii electronice, adică prin brăţară electronică', explică Ministerul Justiţiei.
Planul sună bine, însă ce vor face concret autorităţile în următorii ani va fi decisiv în tentativa de a scăpa de noi penalităţi financiare şi procese pierdute.
Pe 30 octombrie 2017, pe rolul CEDO era înregistrat un număr de aproximativ 8.000 de cereri, în care se invoca încălcarea prevederilor articolului 31 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sub aspectul condiţiilor materiale de detenţie din penitenciarele din România, potrivit sursei citate. În aceste condiţii, una dintre măsurile avute în vedere de autorităţi se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare în semestrul al II-lea al anului în curs, fiind în analiză şi, citez: 'eventualitatea extinderii posibilităţii legale pentru luarea de către judecători a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare executării pedepsei, urmând modelul instituţiei suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a eliberării condiţionate'. Se analizează, de asemenea, şi oportunitatea pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiţionată.
În fine, potrivit calendarului, se doreşte crearea a 8.095 de locuri noi de cazare şi modernizarea altor 1.351, investiţiile urmând să fie finanţate din 3 surse, respectiv mecanismul financiar norvegian, bugetul de stat şi împrumut de la o instituţie financiară internaţională. Planul este structurat pe perioada 2018-2024, pe 6 etape. Practic, câte o etapă pe fiecare an. Calendarul mai prevede adoptarea legii privind statutul personalului de probaţiune, alături de alte 8 măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate, precum şi constituirea garanţiilor pentru exercitarea atribuţiilor specifice.
Comentarii
Trimiteți un comentariu